Sosele ca in Europa de Vest, peste 130 de ani

Infrastructura rutiera din Romania va atinge standardele din tarile din Europa de Vest in aproximativ 130-150 de ani daca isi va mentine rata anuala de crestere din acest sector la 30%, au se arata intr-un studiu al companiei A.T. Kerney.

Cu o rata de crestere a cheltuielilor destinate infrastructurii rutiere estimate la 30% anual pana in 2012, Romania reprezinta cea mai dinamica piata din regiune, fiind urmata de Rusia si Slovacia, unde se preconizeaza cresteri de 25%, respectiv 20%.

Cu toate acestea, rata mare de crestere se justifica mai degraba prin nivelul foarte scazut al fondurilor alocate in anii trecuti decat prin fondurile care vor fi investite in viitor.

In ciuda faptului ca piata din Romania va creste cu 30% anual pana in 2012 si piata din Polonia, de exemplu, se va majora cu aproximativ 11%, fondurile investite de Polonia anul trecut in infrastructura rutiera sunt de 4,5 ori mai mari comparativ cu fondurile investite de Romania. Diferenta dintre tara noastra si cele mai dezvoltate tari din Uniunea europeana este si mai mare, atat in ceea ce priveste cheltuielile cat si infrastructura existenta, a mai precizat consultantul A.T.Kerney, Iulian Circiumaru.

Potrivit oficialului, Romania ar putea fi un punct de atractie pentru investitorii in acest sector avand o densitate medie a soselelor de doar 0,34 km/km², care este de patru ori mai redusa decat cea a altor state din Europa Centrala si de Est si de 14 ori mai mica decat densitatea din statele dezvoltate.

Alocarea de catre guvernul roman a 10 miliarde euro pentru investitii publice in infrastructura pentru anul in curs, precum si faptul ca Uniunea Europeana pune la dispozitia tarii noastre 4,3 miliarde dolari, care pot fi accesate prin proiecte de dezvoltare, contribuie la sporirea atractivitatii pietei locale.

Parteneriatul public-privat nu se poarta si in Romania

Realitatile actuale in ceea ce priveste infrastructura rutiera nu se datoreaza lipsei fondurilor sau a cererii populatiei in ceea ce priveste o infrastructura mai buna, ci incapacitatii autoritatilor din Romania de a dezvolta si executa proiecte interesante si parteneriate public-private, a mai adaugat consultantul A.T. Kerney.

Comparativ cu state precum Marea Britanie sau Franta unde parteneriatele public-private sunt cel mai des intalnite in finantarea proiectelor in infrastructura si alte servicii, in Romania aceste tipuri de parteneriat sunt aproape inexistente.

Astfel, in conditiile in care patru mari jucatori din domeniul constructiei de drumuri sunt in cautarea de oportunitati de extindere in Europa Centrala si de Est, doar doua din cele 51 de proiecte de infrastructura planificate de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania sunt finantate prin concesiune.

Romania va fi atractiva pentru investitorii straini numai daca va investi masiv in infrastructura. In plus, aceasta trebuie sa isi dezvolte infrastructura in mod omogen la nivelul intregii tari. In caz contrar, resursele din Bucuresti si din alte cateva orase care atrag majoritatea fondurilor vor fi evaluate la suprapret, asa cum s-a intamplat in ultimii ani, a afirmat vicepresedintele A.T. Kerney, Michael Weiss.

Romania si-a pierdut deja intr-o oarecare masura atractivitatea ca destinatie de externalizare in decursul ultimilor ani, din cauza cresterii accelerate a salariilor si a lipsei infrastructurii.

Daca in anul 2006 tara noastra se situa pe locul 24 in clasamentul destinatiilor de externalizare, in prezent ocupa locul 33.