Cifrele, miezul contrelor jurnalist - PR

comenteaza   recomanda   print

De cand a aparut ca meserie, PR-ul a generat controverse interminabile intre jurnalisti si comunicatori. Fie ca e vorba de un comunicat de presa inconsistent, fie ca e vorba de manipulare, informatia care pleaca de la biroul de relatii cu presa este in multe feluri modificata pana cand ajunge, daca ajunge, intr-o publicatie.

De multe ori aceste modificari apar si pentru ca relatia dintre omul de PR si jurnalist e vitregita de mai multi factori, care au ca principala sursa simple lacune de profesionalism. De aici si acuzele aruncate dintr-o parte in alta. Fie ca jurnalistii nu verifica toate informatiile, fie ca oamenii de PR "uita" sa dea toate informatiile. BizCity a vorbit cu cativa profesionisti despre vesnica disputa dintre cele doua tabere.

"Daca un PR-ist se asteapta ca informatia sa ajunga in ziar, trebuie sa evalueze putin masura in care cititorul ar fi sau nu interesat sa o afle", spune Teodora Tandafir, jurnalist economic la Evenimentul Zilei. Intr-adevar, un studiu defasurat la inceputul verii printre jurnalistii acredtati la Bruxelles pe langa institutiile europene, a relevat ca 70% dintre respondenti considera ca oamenii de PR nu le inteleg nevoile.

Si in interviurile desfasurate la Bruxelles, si in discutiile demarate de BizCity, elementul cel mai important al unui comunicat de presa sunt cifrele. Pentru ca, spun cei de la Bruxelles, o buna parte a cifrelor legate de diverse procese economice europene sunt mai mult decat greu accesibile.

Mai departe de asigurarea elementelor esentiale ale unui material de presa, cine, ce, cand, unde, cum si de ce, jurnalistii spun e nevoie si de "ceva" care sa agate jurnalistul, astfel incat acesta la randul lui sa agate cititorul. "Cifrele financiare absolute sunt uneori confidentiale, nu le putem da", raspunde Simona Dan, partener al agentiei de PR Rogalski-Grigoriu.

Lipsa unor astfel de date poate insa sa fie compensata de oferirea altora, relevante pentru industria in care opereaza clientul a carui comunicare se face, au spus o serie de jurnalisti. Aceasta nu este insa ultima nemultumire care apare dinspre jurnalisti. "Am vrea sa transmita si stirile negative, ca o demisie la varf, pierderea unui proces sau macar sa raspunda la intrebari cand aflam o informatie din alte surse. PR-ii din Romania nu stiu decat sa dea informatii pozitive", adauga Dan Straut, jurnalist la Adevarul Financiar.

Un alt element care apare in discutie de ambele parti este urmarirea unui subiect de catre comunicator. Jurnalistii percep aceasta activitate a comunicatorului ca pe o pierdere de timp, pentru ca rareori se mai poate reveni pe un subiect care a facut parte dintr-un comunicat de presa. Solutia, spune Straut, este ca un comunicat de follow-up sa contina informatii in plus, care sa dea posibilitatea redactarii unor texte generaliste, care sa nu vorbeasca de actiunile unei singure companii.

Mai multe studii desfasurate in Europa in ultimii ani scot la iveala un fenomen care, desi pare sa se atenueze, este departe de a disparea. Vesnicele "frecusuri" intre jurnalisti si specialistii din PR creeaza deterioarea treptata relatiilor, ceea ce poate dauna unui anume client, din punct de vedere al numarului de informatii care ajung in presa, si le poate dauna si jurnalistilor, care, din lipsa de subiecte, pot cobori stacheta materialelor pe care le publica.