Muzeul Judetean de Istorie

Descriere

Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau a luat fiinta la data de 1 mai 1951, iar din luna august 1971 isi desfasoara activitatea in cladirea actuala, din str. Unirii nr. 9. De cand si-a deschis portile pentru public in noul spatiu, expozitiile muzeului au fost reorganizate In anul 1986. Spatiul de expunere cuprinde urmatoarele expozitii de baza:

- istorie veche - arheologie

- istorie medievala, moderna si contemporana

- galeria de arta “Ioan Sima”

In vitrinele din expozitia de baza a sectiei de istorie “ Vasile Lucacel” sunt expuse piese care acopera toate epocile istorice, incepand din paleolitic. Semnalam diorama care reproduce imagini ale picturilor rupestre paleolitice din pestera de la Cuciulat, artefactele din ceramica, restaurate si conservate in laboratorul muzeului, tezaurele monetare si de obiecte din argint dacice, obiectele cultice, nenumarate piese de epoca romana de la Porolissum, Buciumi si alte localitati (geme, camee, arme, unelte, podoabe, ceramica, monete, etc.); epocile medievala si moderna sunt ilustrate prin obiecte de uz, armament, obiecte ale diferitelor bresle si asociatii ale mestesugarilor din Zalau, documente ale mestesugarilor, carte veche romaneasca, obiecte de podoaba, etc.

Suportul ilustrativ reprezinta momente din istoria evenimentiala si lupta nationala. Mihai Viteazul si ultima sa batalie de la Guruslau (3 august 1601), miscarea din 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan, Scoala Ardeleana, revolutia de la 1848 si personalitatea lui Simion Barnutiu, nascut in Bocsa, jud. Salaj, contributiile salajenilor la sustinerea razboiului pentru independenta Romaniei, lupta memorandista a romanilor ardeleni si a celor din Salaj pentru recunoasterea drepturilor firesti ale natiunii noastre, sunt momentele mari, reprezentate in salile de expozitie. Cele doua razboaie mondiale si impactul lor in teritoriul actualului judet Salaj sunt ilustrate fotodocumentar si cu piese in sala epocii contemporane. Judetul Salaj a avut un rol important in realizarea visului de veacuri a romanilor, si anume, acela de a se uni intr-un singur stat unitar. Momentul Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia de la 1 decebrie 1918, precum si personalitatile salajene participante la acest important eveniment, sunt ilustrate in cadrul expozitiei de baza: George Pop de Basesti, Iuliu Maniu, Victor Deleu, alaturi de numerosi participanti locali la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Perioada interbelica a insemnat progres economic, cultural si in alte domenii, ilustrat in expozitia de baza. Rezultatele muncii de cercetare ale specialistilor Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau sunt publicate in nenumarate reviste si carti de specialitate, din tara si din strainatate. Din anul 1977 apare cu regularitate anuarul muzeului , Acta Musei Porolissensis . Majoritatea studiilor publicate aduc contributii la cunoasterea istoriei Salajului, acoperind domeniile: arheologie, istorie medie, moderna si contemporana, istoria artei, istoria culturii, muzeografie, etnografie, personalitati salajene, restaurare-conservare, toponimie, stiintele naturii.

Vizitatorul poate intra in atmosfera satului traditional, cu gospodaria sa plina de caldura, perfect functionala. Interiorul taranesc este organizat pe colturi , intocmai ca in comunitatea sateasca: coltul cu masa , cel mai important, bine primenit si cu o nota distincta de curatenie, conferita de fata de masa alba, putin ornamentata cu dungi ( vraste ) longitudinale rosii sau visinii, dar mai ales de icoana si buchetul de busuioc care strajuiesc masa si binecuvinteaza simbolic deopotriva pe meseni si bucatele de pe masa; coltul cu patul , unghiul cel mai bine marcat cromatic al incaperii, menit sa asigure luminozitatea si culoarea reclamate de un interior altfel prea sobru si conceput cu un accentuat grad de functionalitate; cromatismul se releva dual: mai intai cele noua perne amplu ornamentate catre exterior, cu motive geometrice sau florale (in tonuri de rosu si negru, pentru piesele mai vechi, si bogat colorate, pentru piesele mai recente), asezate frumos peste capataierul la fel de amplu ornamentat si tolul de lana in vraste sau coste alb - gri inchis, si rudarul suspendat de tavanul casei, pe care sunt expuse dosurile de rudar , pliate astfel incat ambele capete sa fie evidentiate si insirate de-a lugul rudarului; in fine, coltul de dupa usa este marcat de prezenta unei frumoase lazi de zestre lucrata in centrul de ladari de la Preoteasa, centru renumit in zona pana catre sfarsitul secolului trecut; pentru a da o nota de naturalete interiorului, pentru a-l umaniza si a-i revela cat mai complet functionalitatea, expozitia mai cuprinde cateva piese: cuptorul, pregatit pentru gatit si razboiul de tesut, la care gospodina casei - si ea imbracata intr-un costum popular traditional specific zonei - tocmai tese o stergura ; se mai adauga un belceu - leagan de copil mic - dovada a unei trainice vieti familiale; desi interiorul este astfel organizat incat rolul preponderent pare a-i fi atribuit femeii, casa este supravegheata de stapanul casei, si el imbracat intr-un costum specific zonei. Ansamblul este astfel construit incat sa denote simtul echilibrului, varietatea cromatica si integrarea utilitarului in diferite nivele ale functionalului.