OMC: Negocierile comerciale au de infruntat schimbarile globale

Agenda de Dezvoltare de la Doha, numele oficial pe care il poarta negocierile comerciale demarate in urma cu sapte ani, va atinge in aceasta saptamana punctul culminant si va arata daca se poate ajunge la o intelegere comerciala la nivel global, potrivit International Herald Tribune (IHT).

In timp ce negocierile comerciale la nivel global se prelungeau in noapte, in vara lui 2006, la Geneva, intr-o singura camera, erau atat de multi oameni incat s-a creat o dilema dezagreabila: sa tina ferestrele inchise si sa infrunte caldura sau sa le deschida si sa dea piept cu valurile de insecte ce aveau sa vina din parc.

Vestea buna pentru ministrii ale caror negocieri au inceput luni este ca incaperea in care au loc discutiile are aer conditionat, insa vestea proasta este ca va fi mai plina decat acum doi ani si ca acum convorbirile ar putea fi si mai lungi, comenteaza IHT.

Astfel, negocierile de la Geneva, care ar putea dura sase zile, vor concluziona daca se poate incheia un acord comercial international sau nu.
  
Intentiile

Negocierile vor incerca sa testeze daca structurile fragile care guverneaza comertul mondial pot face fata ascensiunii unor puteri economice noi, cum ar fi China, Brazilia si India.

Potrivit negociatorului Uniunii Europene (UE), Peter Mandelson, un esec al convorbirilor de la Geneva va face imposibila semnarea unui acord pentru inca doi ani si va dauna negocierilor multilaterale pe alte teme, cum ar fi schimbarea climatica.
Daca negocierile esueaza, va exista si o alta victima: chiar credibilitatea Organizatiei Mondiale a Comertului.

Si, chiar daca ministrii vor ajunge la un acord la reuniunea maraton, unele voci se intreaba daca runda actuala de negocieri va fi ultima de acest tip. In conditiile in care puterile economice sunt distribuite mai egal in lume decat oricand inainte, negocierile pentru liberalizarea comertului mondial au devenit cu atat mai greoaie, cu cat sunt mai lente.

"Problema este", estimeaza expertul comercial Joe Guinan de la grupul de politica publica German Marshall Fund, "daca runde de negocieri care dureaza aproximativ zece ani pot tine pasul cu schimbarile economice, iar raspunsul este, probabil, nu".

Trecutul

Simplele fapte referitoare la negocieri sunt de ajuns pentru a ilustra problema.

Cand a intrat in vigoare, in 1948, Acordul General cu Privire la Tarife si Comert (General Agreement on Tariffs and Trade - GATT -), au fost 23 de tari care au acceptat sa adere la acesta.

In prezent, Organizatia Mondiala a Comertului, urmasa GATT, are 153 de membri, care sunt toti reprezentati la negocieri, fie prin diplomati, fie la nivel ministerial.

Delegatia Canadei, de exemplu, are aproape 40 de membri diplomati, carora li se adauga reprezentanti ai administratiei locale si ale unor institutii agricole sau comerciale, astfel incat la Geneva au venit aproape 150 de canadieni.
  
Tarile se organizeaza in subgrupuri, cum ar fi cele informale G20 sau G33, care au interese asemanatoare, sau chiar identice. Chiar si asa, la negocierile principale, care au loc in asa-numita Sala Verde, participa 35 pana la 40 de ministri.

"Nu cred ca negocierile comerciale mondiale au fost usoare vreodata ", a spus fostul purtator de cuvant pentru comert al Comisiei Europene, Nigel Gardner, acum presedinte al unei companii de consultanta, G Plus Europe.

"Negocierile comerciale au devenit mai dificile, intrucat procesul este mai complex, exista mai multi jucatori, iar mizele sunt mai mari", a explicat, pentru IHT, Gardner.

Omul care conduce aceasta partida multidimensionala de sah este Pascal Lamy, un francez cerebral si ascetic, fost comisar european pentru comert, in prezent director al OMC, iar sarcina sa nu este una usoara.

"Reuniunea la nivel ministerial va fi dura, lunga si poate chiar sangeroasa", a spus un oficial european, apropiat de negocieri, dar care nu are aprobarea sa faca declaratii publice, scrie International Herald Tribune.

"Data trecuta, in Sala Verde au fost mai mult de 30 de ministri, fiecare insotit de un oficial, oameni care au fost asezati pe scaune inconfortabile in spatele mesei principale, intr-o incapere neincapatoare de la OMC, iar atmosfera a fost aceea a unui targ de cai", a adaugat oficialul citat sub anonimat.

Negocierile pun la incercare puterea fizica si psihica a participantilor si adesea se prelungesc in noapte. In 2004, oficialii au gasit un Lamy epuizat si pe colegul acestuia, negociatorul european Peter Carl, adormiti in paturi improvizate intr-un birou al OMC.

Dar este neclar daca pana si noptile nedormite pot conduce la un acord, in conditiile in care o inclinare tot mai accelerata inspre est a puterii economice internationale ingreuneaza negocierile.

Un acord intre Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite era, de obicei, cel mai mare obstacol in calea incheierii oricarei intelegeri, iar grupul cunoscut sub denumirea de Quad, alcatuit din UE, Statele Unite, Canada si Japonia, era foarte puternic.

Noile puteri

Dezvoltarea Chinei, a Braziliei si a Indiei a schimbat considerabil echilibrul puterilor. Quad nu a mai avut nicio reuniune semnificativa de cativa ani incoace.

Pentru incheierea oricarui acord este indispensabila acum sustinerea negociatorului brazilian, Celso Amorim si a omologului sau indian, Kamal Nath. Tarile cu economii emergente reprezinta, in prezent, aproape trei patrimi dintre membrii OMC. Tarile mai sarace au fost de acord sa participe la runda de negocieri doar pe baza ideii ca va fi pus accent pe dezvoltare, adica misiunea oficiala a Agendei de Dezvoltare de la Doha, si, in consecinta, au devenit tot mai ferme.

Agenda Indiei, de exemplu, este complicata. Nervozitatea oficialilor indieni din cauza deschiderii unei piete agricole cu milioane de fermieri la limita subzistentei este tot mai accentuata. India este, insa, foarte interesata de accesul la pietele occidentale pentru expertii sai software, foarte calificati.

Desi Beijingul tinde sa stea in umbra negocierilor comerciale, puterea sa economica iese la suprafata. Tarile Americii Latine, de exemplu, rezista cererilor europenilor si americanilor de reducere a tarifelor la bunurile industriale, partial deoarece o astfel de miscare va deschide pietele lor la si mai multe exporturi din China.

Obstacolele

Chiar inainte de inceperea negocierilor de la Geneva, o disputa indelungata despre tarifele practicate la exportul de banane ameninta sa deregleze toate negocierile.

Asupra acestei chestiuni, tarile producatoare de banane din America de Sud sunt in disputa cu fostele colonii europene care s-au bucurat de conditii preferentiale.

Niciunul dintre grupuri nu este de acord cu un nou regim tarifar propus de Lamy si acceptat de Comisia Europeana.
Dupa cum spunea, saptamana trecuta, reprezentanta americana pentru comert, Susan Schwab, exista aproximativ 30 de probleme in discutie si "o mana de tari chiar au puterea de a provoca esecul negocierilor".

Tarifele pentru banane sunt doar un exemplu pentru felul in care o mica problema poate distruge o afacere mai ampla.

Fundalul tabloului este insa ca negocierile de la Doha trezesc doar putin interes pentru votantii occidentali, iar sustinatorii proiectului nu au reusit sa convinga grupurile de interese de beneficiile Agendei de Dezvoltare de la Doha pentru Lumea a Treia.

"Daca proiectul va fi adoptat, milioane dintre cei mai vulnerabili oameni ar putea sa isi piarda slujbele si sa cada in saracie", afirma John Hilary, directorul executiv grupului anti-saracie cu sediul la Londra, War on Want.

Schimbari posibile si contraargumente

Multi considera ca ceea ce trebuie sa se schimbe este chiar OMC. Guinan sugereaza ca ar fi nevoie de o relaxare a principiului de negocieri potrivit caruia nu s-a cazut de acord cu privire la nimic, pana cand nu se va fi cazut de acord cu privire la tot.
O astfel de schimbare ar permite coalitiilor de state care vor asa ceva sa negocieze acorduri limitate, cum ar fi unul pentru industria chimica, de exemplu.

Guinan  considera, de asemenea, ca secretariatul OMC, sau personalul permanent, ar trebui consolidat, iar seful acestuia, directorul general, ar trebui sa aiba dreptul la initiativa, sau puterea de a convoca reuniuni, ca si abilitatea de a furniza mai multa sustinere tehnica negocierilor comerciale.

O alta idee despre care s-a discutat a fost o eventuala anulare a principiului potrivit caruia toate tarile, oricat ar fi de mici, au drept de veto la negocierile comerciale.

Intre timp, un raport al Institutului Kiel pentru Economia Lumii din Germania si al Centrului pentru Cercetare de Politici Economice din Statele Unite argumenteaza ca negocierile comerciale, care sunt atat de lungi incat depasesc ciclurile politice ale principalelor tari, ar trebui sa aiba mai putine obiective si sa se axeze, spre exemplu, asupra extinderii accesului pe piete.

Totusi, fiecare idee poata fi contraargumentata.

Adoptarea unui sistem de vot majoritar, asemeanator celui pe care il foloseste Uniunea Europeana (UE) pentru multe dintre deciziile sale, ar fi foarte riscant, deoarece ar putea limita dorinta natiunilor de a accepta un verdict al OMC.

Daca o tara nu voteaza cu privire la un aspect al unui acord comercial, ar putea descoperi ca ii este imposibil politic sa implementeze o decizie cu care nu a fost de fapt de acord.

In ceea ce priveste semnarea unor acorduri pe probleme limitate, daca acest lucru ar fi permis, s-ar submina unul dintre aspectele cheie ale unor negocieri comerciale: posibilitatea de a negocia concesii dintr-un sector pentru castiguri in alt domeniu.

Intrebat daca negocierile sunt prea complicate ca sa reuseasca, Mandelson a spus, luni, ca respinge o astfel de posibilitate ca pe un "consiliu al disperarii".

"Este ca si cum ai spune ca lumea este atat de complicata incat nu ii mai putem aduce pe toti intr-un cadru multilateral", a spus Mandelson si a adaugat ca "daca, dupa sapte ani, nu putem incheia niste negocieri comerciale, ce ne spune noua asta cu privire la sansele de a ajunge la un acord in ceea ce priveste schimbarea climatica?"

Un esec al negocierilor de la Geneva va da o noua lovitura increderii economice, in conditiile in care principalele economii ale lumii au probleme. Un esec al negocierilor va dauna OMC si va conduce la mai multe acorduri bilaterale care, spun criticii, distorsioneaza adesea comertul.

Pana la urma, faptul ca miza este atat de mare este unul dintre putinele motive de optimism ca negocierile ar putea chiar reusi.