Crestere exploziva a furtului de date din cauza crizei economice
Numarul de utilizatori afectati de aplicatii malware al caror scop il constituie furtul de identitate a crescut cu 600% de la inceputul anului, comparativ cu aceeasi perioada din 2008, conform datelor PandaLabs.
"Poate ca unul dintre motivele expansiunii acestor tipuri de infectii il constituie criza economica, in contextul careia au luat amploare afacerile care vizeaza vanzarea de informatii confidentiale pe piata neagra, cum ar fi numere de carti de credit, PayPal sau conturile Ebay. Am vazut, de asemenea, o crestere a distribuirii si infectarii cu acest tip de malware si prin intermediul retelelor sociale", afirma Luis Corrons, director tehnic al PandaLabs.
PandaLabs primeste zilnic aproape 37.000 de esantioane de noi virusi, viermi, troieni si alte tipuri de amenintari de pe Internet. Dintre acestea, 71% sunt troieni, cei mai multi fiind orientati catre furtul detaliilor bancare sau al numerelor de carduri de credit, precum si al parolelor pentru diverse servicii comerciale. In perioada ianuarie - iulie 2009, au fost contabilizate 11 milioane de noi amenintari, din care aproximativ 8 milioane au fost troieni. Cresterea numarului de troieni este importanta, avand in vedere ca, in 2007, media era de 51% din totalul amenintarilor informatice.
Daca in trecut infractorii informatici foloseau mostre de malware care vizau aproape exclusiv datele personale bancare ale utilizatorilor online in scopul de a-i determina pe acestia sa introduca userul si parola intr-o clona a unui site bancar, astazi potentialele victime sunt conduse catre orice platforma sau site interactiv online care are posibilitatea de a stoca diverse informatii sau care le solicita introducerea detaliilor bancare.
Asa se explica extinderea atacurilor asupra platformelor de plata (Paypal), precum si asupra altor servicii pentru accesarea carora este necesar ca utilizatorii sa salveze adesea informatii personale legate de diverse plati, cum ar fi magazinele online, licitatiile de pe eBay) sau chiar portalurilor pe care se fac donatii caritabile.
Daca pana nu demult e-mail-ul era canalul favorit pentru a contacta victimele, in prezent sunt utilizate multe alte metode, cum ar fi distribuirea de mesaje cu URL-uri false prin retelele sociale (Twitter, Facebook), clonarea de pagini web, mesaje SMS, infectarea calculatoarelor cu spyware care afiseaza mesaje ce conduc utilizatorii catre site-urile false (de exemplu, programe antivirus false).
Spune-ti parerea