Constructii planificate pe fundatii subrede

Blocuri noi, hale de productie, cladiri moderne de birouri au rasarit in ultimii ani in multe parti ale Romaniei intr-un numar impresionant. Toate au insemnat profituri si o dezvoltare accelerata pentru companiile de constructii. Mai putin s-a lucrat insa la infrastructura si in acest an de criza tocmai de aici vin marile sperante pentru sectorul constructiilor. Dar cat de realiste sunt asteptarile legate de acest segment in contextul unei asteptate recesiuni economice?

La finele anului trecut si inceputul lui 2009, guvernul a nominalizat infrastructura ca fiind una din prioritatile de investitii pentru acest an, vorbind despre sector ca despre unul din pilonii strategiei de stimulare a economiei si tinere sub control a somajului. Executivul si-a anuntat intentia de a investi in infrastructura din transport, educatie, sanatate, mediu, agricultura, precum si in reabilitarea termica a blocurilor un total de 10,2 miliarde de euro, "astfel incat economia romaneasca sa poata produce in continuare resurse economice", dupa cum declara premierul Emil Boc.

Ulterior insa prioritatile s-au schimbat, prin urmare si sumele destinate infrastructurii au inceput sa dispara din declaratiile guvernamentale. Imprumutul convenit cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana, in valoare de 19,95 de miliarde de euro, nu prevede sume pentru investitii, banii fiind destinati sistemului bancar si sustinerii deficitului bugetar.

De unde pot veni, prin urmare, banii pentru infrastructura? Sperantele sunt legate acum, in mare parte, de fondurile europene. "Sectorul constructiilor va fi sustinut prin cheltuirea fondurilor alocate de Uniunea Europeana Roma­niei, care vor fi directionate in principal catre infrastructura", se arata intr-un studiu recent al companiei internationale de consultanta PMR Ltd. referitor la evolutia pietei de constructii din Romania.

Anul trecut, autoritatile locale si centrale au primit aprobare pentru proiecte de infrastructura in valoare de 5,5 miliarde de lei (circa 1,3 miliarde de euro) din fondurile Programului Operational Regional, finantat din fonduri structurale ale Uniunii Europene. |n urma aprobarii acestor proiecte, in 2009 ar urma sa inceapa lucrari de reabilitare si modernizare a retelei de drumuri in judetele Braila, Cluj, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomita, Salaj, Tulcea.

Ideea investitiilor publice in infrastructura ca solutie pe timp de criza a fost aplicata cu succes de guvernul american in timpul Marii Crize Economice din anii '30.

Logica este simpla, dupa cum arata recent Daniela Nemoianu Istocescu, coordonator al serviciilor de risk advisory din cadrul KPMG Romania:

"Nu numai ca investitiile in in­frastructura atrag societatile comerciale, creeaza locuri de munca si genereaza venituri din impozite, dar este un fapt recunoscut ca un proiect de infrastructura poate fi un stimulent economic daca este gestionat corect". Dar reprezentanta KPMG vorbeste, in cazul Romaniei, de "intarzieri insurmontabile in acest domeniu".

Si nu doar Romania are probleme. Analistii estimeaza ca, pana in 2015, cheltuielile pentru infrastructura la nivel global vor ajunge la 2.000 de miliarde de dolari anual. |nsa, potrivit unui sondaj realizat de KPMG la nivel international, nu mai putin de 77% din liderii de companii intervievati considera ca nivelul actual al investitiilor in infrastructura este insuficient pentru a sustine o dezvoltare pe termen lung a organizatiilor lor.

Doar 14% din manageri considera ca infrastructura existenta de care beneficiaza in prezent organizatiile lor este complet adecvata. Ingrijorarea este mai ridicata (89%) in randul managerilor din Europa de Est, unde infrastructura depasita ridica obstacole de multe ori insurmontabile in ca­lea multor investitii straine importante.

Nevoia de proiecte

Situatia este cu atat mai dificila in Romania cu cat, pentru piata constructiilor, 2009 va fi un an extrem de dificil, mai ales ca vine dupa o perioada de expansiune. Anul trecut, piata a fost estimata la 83 de miliarde de lei (22,5 miliarde de euro), in crestere cu 26% in termeni reali fata de anul precedent. Daca segmentul rezidential a avut de suferit, fiind afectat de inghetarea efectiva a tranzactiilor, constructiile nerezidentiale au crescut cu 37%, stimulate de nevoia de spatii de birouri si cladiri industriale noi in urma cresterii economice.

Anul acesta insa, specialistii estimeaza ca situatia se va inversa, segmentul nerezidential (in care sunt incluse si lucrarile de infrastructura) urmand sa fie sever afectat de criza, mai ales daca nu apar proiecte publice. Explicatia este simpla: acest segment s-a bazat in mod excesiv pe credite, intr-o perioada in care doban­zile si riscurile erau mici. Multe proiecte comerciale si de birouri erau lansate de dezvoltatori chiar inainte de obtinerea finantarii. In plus, numarul proiectelor nerezidentiale a fost mult mai mare decat al celor rezidentiale.

Accesul extrem de dificil si costurile mari ale creditarii in aceasta perioada vor duce, ine­vitabil, la scaderea numarului de proiecte noi, fapt coroborat si cu sca­derea cererii, in conditiile in care bugetele alocate de companii pentru dezvoltare sunt aproape de zero. Mai multe sperante exista pe segmentul de cladiri industriale si depozite, unde piata este controlata de grupuri multinationale, care au acces la surse alternative de finantare.

Semnele slabirii pietei incep sa se faca observate. Potrivit Institutului National de Statistica, volumul lucrarilor de constructii a inregistrat o scadere de 8,6% in februarie 2009 fata de ianuarie, respectiv cu 1,1% fata de februarie 2008. Totusi, fata de aceeasi luna a anului trecut, a crescut volumul lucrarilor de constructii pentru cladiri nerezidentiale (+21,2%) si cladiri rezidentiale (+8,8%). Scaderi s-au inregistrat insa la constructii ingineresti (-12%), adica pe segmentul de infrastructura.

Problemele se propaga pe tot lantul format din dezvoltatori, constructori si producatori de materiale de constructii. Astfel, Carpatcement Romania, care furnizeaza ciment, betoane si agregate pentru companiile din constructii, a resimtit in primul tri­mestru al acestui an o scadere de 25-30% fata de aceeasi perioada din 2008.

Mihai Rohan, presedinte si director general al companiei, a declarat pentru Biz ca principalele motive pentru aceasta evolutie sunt reducerea generala a acti­vitatii in domeniul constructiilor (in special din cauza lipsei de finantare pentru proiecte noi), respectiv o iarna "prelungita si capricioasa" in comparatie cu cea din 2008.

Sperantele de redresare vin, pentru producatorul de ciment, de la lucrarile de infrastructura si proiectele de constructii anuntate deja, in special pentru a doua jumatate a anului. Dar pe partea de infrastructura apar din nou probleme. "Pe langa lipsa resurselor de finantare, in acest an ne confruntam si cu un grad mai mare de incertitudine in ceea ce priveste demararea marilor proiecte de infrastructura", afirma Rohan.

In ciuda acestei evolutii, producatorul de ciment va continua investitiile incepute in 2008 pentru dublarea capacitatii de productie. Investitia din 2009 va fi de 55 de milioane de euro, cu doar 5 milioane de euro sub cea realizata anul trecut, si va aduce o capacitate totala de 4,5 milioane de tone pe an in cele trei fabrici ale Carpatcement Romania. Pentru 2009, compania estimeaza o scadere cu 5-10% a cifrei de afaceri si o diminuare serioasa a profitului, de aproximativ 30-40%. In acelasi timp, Carpatcement estimeaza pentru 2009 o scadere a pietei constructiilor de circa 10%.