Constructii planificate pe fundatii subrede

comenteaza   recomanda   print

Blocuri noi, hale de productie, cladiri moderne de birouri au rasarit in ultimii ani in multe parti ale Romaniei intr-un numar impresionant. Toate au insemnat profituri si o dezvoltare accelerata pentru companiile de constructii. Mai putin s-a lucrat insa la infrastructura si in acest an de criza tocmai de aici vin marile sperante pentru sectorul constructiilor. Dar cat de realiste sunt asteptarile legate de acest segment in contextul unei asteptate recesiuni economice?

La finele anului trecut si inceputul lui 2009, guvernul a nominalizat infrastructura ca fiind una din prioritatile de investitii pentru acest an, vorbind despre sector ca despre unul din pilonii strategiei de stimulare a economiei si tinere sub control a somajului. Executivul si-a anuntat intentia de a investi in infrastructura din transport, educatie, sanatate, mediu, agricultura, precum si in reabilitarea termica a blocurilor un total de 10,2 miliarde de euro, "astfel incat economia romaneasca sa poata produce in continuare resurse economice", dupa cum declara premierul Emil Boc.

Ulterior insa prioritatile s-au schimbat, prin urmare si sumele destinate infrastructurii au inceput sa dispara din declaratiile guvernamentale. Imprumutul convenit cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana, in valoare de 19,95 de miliarde de euro, nu prevede sume pentru investitii, banii fiind destinati sistemului bancar si sustinerii deficitului bugetar.

De unde pot veni, prin urmare, banii pentru infrastructura? Sperantele sunt legate acum, in mare parte, de fondurile europene. "Sectorul constructiilor va fi sustinut prin cheltuirea fondurilor alocate de Uniunea Europeana Roma­niei, care vor fi directionate in principal catre infrastructura", se arata intr-un studiu recent al companiei internationale de consultanta PMR Ltd. referitor la evolutia pietei de constructii din Romania.