Planul de salvare a pietei financiare din SUA, de patru ori PIB-ul Romaniei

Vineri, 3 Octombrie 2008

Senatul american a aprobat un plan de salvare a sistemului financiar american de 700 miliarde dolari, valoare de peste patru ori mai mare decat produsul intern brut (PIB) de anul trecut al Romaniei.

Valurile de panica generate de criza creditelor care s-au revarsat joi au amenintat industria si locurile de munca din intreaga lume si au creat presiuni asupra Congresului Statelor Unite sa adopte un plan de 700 miliarde dolari de salvare a sectorului financiar.

Cat inseamna, insa, 700 miliarde dolari si ce se poate cumpara cu acesti bani?

Comparativ cu datoria Statelor Unite, pentru care Trezoreria americana a cerut o majorare la 11.315 miliarde dolari, ca sa finanteze planul, nu pare mult, arata Reuters, care enumera cateva echivalari ale sumei de 700 miliarde dolari.

Astfel, Statele Unite au cheltuit mai mult de 800 miliarde dolari pe razboaiele din Irak si Afganistan incepand din 2001.

Doar 12 persoane cu o avere egala cu cea a lui Bill Gates ar fi de ajuns ca sa sustina planul de salvare. Fondatorul companiei Microsoft se afla in fruntea listei Forbes a celor mai bogati oameni din Statele Unite, cu o avere personala estimata la 57 miliarde dolari.

Impreuna, cei mai bogati 400 de americani au o avere neta de 1.570 miliarde dolari, de doua ori mai mult decat valoarea planului de salvare a sistemului financiar.

700 miliarde dolari este o suma aproape egala cu produsul intern brut (PIB) al Olandei, de cinci ori mai mare decat PIB-ul Pakistanului si de patru ori cat cel al Romaniei, de 404,7 miliarde lei (166 miliarde dolari) in 2007.

Valoarea este cu doar 100 miliarde dolari mai mica decat cea a PIB-ului cumulat al tuturor tarilor africane, si cu doar 78 miliarde dolari mai mare decat bugetul american pentru aparare din 2007.

Cu 700 miliarde dolari ar putea fi cumparate 130 dintre ultimele modele mari de avioane, care costa fiecare 5,3 miliarde dolari.

 Planul ar putea fi finantat cu capitalizarea de piata a celor mai mari doua companii petroliere din lume, Exxon Mobil Corp si PetroChina, care erau de 403 miliarde dolari, respectiv 325 miliarde dolari la inchiderea sedintei de tranzactionare de joi. In plus, ar ramane si un rest de 28 miliarde dolari, mai arata Reuters.

Trezoreria va incepe sa cumpere creditele neperformante dupa cateva saptamani

Casa Alba s-a declarat joi optimista in legatura cu aprobarea de catre Camera Reprezentantilor, asteptata pentru vineri, a planului de salvare a sectorului financiar, dar a precizat ca probabil vor trece cateva saptamani pana la aplicarea lui efectiva.

Aprobarea textului legislativ va deschide calea pentru ca masurile de salvare a sectorului financiar sa fie trimise presedintelui George W. Bush spre promulgare.

"Suntem chiar optimisti si credem ca avem sanse mari pentru un vot de succes, maine (vineri - n.r.)", in Camera, a declarat purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Fratto, citat de Reuters. El a precizat ca presedintele Bush a sunat circa 36 de membri ai Camerei Reprezentantilor in ultimele doua zile pentru a face lobby si a-i convinge sa voteze in favoarea planului.

Intrebat cat de repede va incepe Trezoreria, dupa aprobarea planului, sa cumpere creditele neperformante ce paralizeaza sistemul financiar, purtatorul de cuvant a spus ca institutia condusa de secretarul Henry Paulson vrea ca aceasta sa se intample cat de repede posibil, dar sarcina nu va fi usoara.

"Vor incerca sa puna in practica o chestie complicata...Cred ca va dura cel putin cateva saptamani", a adaugat Fratto.

Senatul a aprobat miercuri seara o varianta revizuita a planului de 700 de miliarde de dolari, iar soarta acestuia va fi decisa acum de Camera, care initial a respins o prima versiune a pachetului de masuri. Votul in Camera este asteptat pentru vineri.

Senatorii americani, care au adoptat textul legislativ cu o larga majoritate, au trimis reprezentantilor o versiune a planului care cuprinde diverse masuri stimulative suplimentare, relateaza AFP. Legea pentru stabilizare economica de urgenta din 2008 avea doar trei pagini cand a fost prezentata de secretarul Treroreriei, in urma cu zece zile, dar in prezent ea cuprinde nu mai putin de 450 de pagini, fiindu-i adaugate diverse amendamente.

Versiunea aprobata miercuri de Senat adauga circa 150 de miliarde de dolari - constituind facilitati la impozitare si diverse alte ajutoare - celor 700 de miliarde de dolari reprezentand resurse acordate Trezoreriei pentru a stabiliza sistemul financiar.

Principalul amendament consta in ridicarea pragului de garantare de catre stat a depozitelor bancare, de la 100.000 de dolari la 250.000 de dolari, o masura apreciata de democrati.

Planul este criticat de Soros si de un economist premiat cu Nobel

Investitorul George Soros spune ca planul nu rezolva criza creditelor si sugereaza ca guvernul ar trebui sa preia o participatie directa in institutiile financiare americane, potrivit unui interviu acordat Reuters.

Pietele internationale de credit se confrunta cu cele mai grave turbulente din ultimele zeci de ani, in contextul in care imprumuturile bancare se confrunta cu probleme, pe fondul temerilor persistente legate de amploarea expunerii institutiilor financiare la sectorul ipotecar, grav afectat de criza.

Soros a spus ca Trezoreria americana, in loc sa foloseasca dolari federali ca sa cumpere active ipotecare toxice, ar face mai bine sa investeasca direct in banci, masura ce ar stimula o revenire a investitorilor privati, acum reticenti.

"Faptul ca planul a fost respins in Camera Reprezentantilor creeaza o ocazie de revizuire, astfel incat sa devina mai eficient", a declarat Soros in interviul acordat Reuters.

"Modalitatea optima pentru acest lucru ar fi sa ne concentram pe recapitalizarea bancilor prin injectii de capital si prin incurajarea actionarilor existenti sa aduca acest capital", spune investitorul, citat de Reuters.

Soros a mai spus ca, in aceste conditii, ar fi el insusi interesat sa cumpere actiuni la companiile financiare.

Senatul american a aprobat, vineri, planul de salvare a sistemului financiar, care urmeaza sa fie votat, din nou, in Camera Reprezentantilor.

Laureatul Premiului Nobel pentru economie din 2001, Joseph Stiglitz, a criticat, joi, planul lansat de presedintele Bush, ca fiind la fel de ineficace "precum o transfuzie masiva de sange facuta cuiva cu o grava hemoragie interna", potrivit AFP.

Invitat la un seminar al Universitatii din Viena, Stiglitz a atras atentia ca planul de 700 miliarde dolari de salvare a sistemului financiar american este o incercare "de a opri degringolada, dar acest lucru nu va crea un nou echilibru financiar de care tara ar avea, totusi, nevoie, ca sa evite recesiunea".

Noua lege votata de Senatul american, dar care mai asteapta un vot din partea Camerei Reprezentantilor a Statelor Unite, va opri, poate falimentele si vanzarile fortate din cauza crizei imobiliare, dar va trebui gasita o modalitate ca oamenii sa poata ramane in casele lor", a spus Joseph Stiglitz.

Cu toate acestea, chiar daca vor fi luate rapid masuri, "vom asista la o diminuare a creditarii in SUA cu toate problemele existente", cum ar fi o micsorare a cheltuielilor atat ale statului, cat si ale consumatorilor.

"In contextul diminuarii produsului intern brut (PIB), vom asista la o scadere a consumului", estimeaza Stiglitz, in conditiile in care trei sferturi din cresterea economica americana se bazeaza tocmai pe consum.

De altfel, Stiglitz l-a criticat pe secretarul american al Trezoreriei, Henry Paulson, ca a refuzat o inasprire a sistemului de supraveghere a bancilor. "Daca o tara in dezvoltare ar fi facut ca Paulson, institutiile internationale si Banca Mondiala i-ar fi atras atentia ca lasa poarta deschisa coruptiei", spune laureatul Premiului Nobel pentru economie.

Intrebat despre propunerea presedintelui francez Nicolas Sarkozy privind gasirea unei solutii europene la criza bancilor, Stiglitz a comentat cu umor: "noi, americanii le suntem foarte recunoscatori bancilor europene ca au cumparat produsele noastre toxice, pentru ca altfel situatia ar fi fost mult mai grava", scrie AFP.

Spune-ti parerea

Regenerare cod
Copyright © 2001-2026, iMedia Plus Group. Toate drepturile rezervate. Contact | Termeni si conditii