Inflatia - principala piedica in calea aderarii la euro
Inflatia ar putea deveni cea mai mare piedica in calea adoptarii monedei unice europene de catre Romania la termenul prevazut initial, dat fiind faptul ca este un proces greu de controlat de catre stat in conditiile actualei crize economice si a perioadei care o va succede, intrucat foarte multe companii care activeaza pe piata romaneasca vor fi tentate sa compenseze scaderea volumului de vanzari prin presiuni asupra preturilor.
Singurele industrii care comunica reduceri substantiale de preturi sunt, din pacate, cele care au cunoscut scaderi dramatice ale volumelor de vanzari, astfel incat ponderea lor in indicele de inflatie este nesemnificativa: industria auto si, respectiv, domeniul imobiliar. Evident, cresterea preturilor combustibililor si energiei au, de asemenea, un impact major asupra preturilor produselor si, in consecinta, au efecte inflationiste.
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, in luna iunie, Romania a inregistrat cea mai mare rata medie anuala a cresterii preturilor, respectiv de 5,9%, in raport cu aceeasi luna a anului trecut, fata de o medie de 0,6% la nivelul blocului UE. Cu exceptia Estoniei, insa, doar state din zona euro au marcat inflatii negative (Irlanda -2,2%, Portugalia -1,6%, Belgia, Luxemburg, Spania -1% fiecare si Austria -0,3%. Zona euro a inregistrat o inflatia medie de -0,1% in iunie. Aceasta diferenta dintre nivelul inflatiei inregistrate in Romania si cel din zona euro nu este deloc incurajatoare din perspectiva adoptarii monedei unice, avand in vedere ca inflatia statelor care doresc sa adopte euro nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5% media ratelor inflatiei din cele mai perfomante trei state membre, iar diferentele majore nu sunt deloc usor de recuperat in conditiile schimbarilor economice importante generate de criza si recuperarea dupa criza.
Un alt criteriu important in vederea adoptarii monedei unice il reprezinta nivelul de maxim 3% din PIB pe care trebuie sa il atinga deficitul bugetar, estimat in prezent de catre analistii de piata la 5,1-5,4% din PIB. Spre deosebire de inflatie, deficitul bugetar este mult mai usor de controlat si de "manipulat", depinzand in foarte mare parte de politici guvernamentale corecte, aplicate sistematic. In ceea ce priveste stabilitatea relativa a cursului de schimb al leului in jurul nivelului de echilibru pe termen lung, cu variatii maxime de ±15%, leul deja "indeplineste" acest criteriu, dar sa nu uitam ca cerintele UE prevad lipsa interventiilor Bancilor Centrale in acest scop.
Spune-ti parerea