Ce se intampla cu leul in 2009

Fluctuatiile semnificative de curs valutar din ultima jumatate de an de pe piata romaneasca a facut ca multe companii sa-si previzioneze bugetele exprimate in euro la cursuri care ajung dincolo de 4,5 lei sau poate chiar 5 lei pentru un euro. Daca estimarile specialistilor la sfarsitul anului trecut erau destul de optimiste si previzionau pentru finele lui 2008 un curs valutar de doar 3,5-3,6 lei pentru un euro, realitatea s-a dovedit a fi mult mai cruda. Astfel, potrivit statisticilor Bancii Nationale a Romaniei, media lunara a cursului leu-euro din acest an nu a coborat sub valoarea de 3,6 lei pentru un euro, cu exceptia lunilor iulie cand un euro era cotat la 3,57 lei si august cand paritatea euro-leu a fost de 3,52.

Mai mult decat atat, la jumatatea lunii decembrie un euro era cotat cu 3,9 lei, mult peste asteptarile analistilor financiari. "Evolutia monedei nationale in 2008 denota interventiile repetate de a pastra cursul de schimb euro-leu in intervalul 3,5-3,7. A fost relativ usor de realizat acest lucru intr-o perioada cu investitii directe mari si cu crestere economica mare. Insa, s-a vazut ca in ultimele doua luni, aceasta banda de fluctuatie (3,5-3,7) a fost abandonata, fiind facute interventii numai pentru a pastra cursul sub valoarea de 4 lei. Acesta este de altfel si un prag psihologic care odata spart, personal cred ca ar determina o crestere semnificativa, cuprinsa intre 5% si 10% a cursului de schimb, pe termen scurt", considera Cristian Nae, manager produse retail la Intesa Sanpaolo Bank.

Cu toate acestea, evolutia leului in acest an este considerata de analisti ca fiind una normala, in contextul unei economii in crestere. "Leul a avut o evolutie normala in 2008, cu o relativa stabilitate in primele opt luni din an si cu o tendinta de depreciere spre finalul anului. Aceasta evolutie a fost in ton cu celelalte monede din regiune, ca urmare a aversiunii globale la risc si a vulnerabilitatilor pe care le prezinta economiile din Europa Centrala si de Est", spune Mihail Ion, presedinte si director executiv la Raiffeisen Asset Management. El mai precizeaza ca aceasta depreciere a fost temperata de actiunile BNR precum si de cresterea diferentialului de dobanda intre leu si celelalte valute.

La ce curs ne vom astepta in 2009?

Desi previziunile cursului de schimb sunt greu de realizat, Cristian Nae estimeaza ca leul se va inscrie anul viitor pe un trend ascendent, cu un maxim de 4,5-4,6 lei/euro, insa caracterizat de fluctuatii mari din cauza fluxurilor speculative. "In situatia in care dobanzile de referinta vor continua sa scada, atat pentru euro cat si pentru dolar, cu siguranta ca sume importante se vor indrepta catre Romania. Consider ca recentele reduceri de rating ale Romaniei nu au avut ca scop <pedepsirea> noastra ca urmare a interventiei BNR pe piata si a faptului ca anumite banci au pierdute sume importante pariind impotriva leului, ci eliminarea Romaniei de pe lista tarilor unde se pot plasa bani in conditii foarte bune si cu un grad scazut de risc", spune Cristian Nae.

Oficialul mai precizeaza faptul ca nu crede ca in 2009 cursul leu-euro sa ajunga la 5 lei, pe fondul unor factori obiectivi - performantele economice sau politicile guvernamentale - dar si al unor factori subiectivi - "pragurile psihologice" care vor trebui depasite.

Potrivit ultimelor revizuiri de rating, agentia de evaluare Fitch a coborat la jumatatea lunii noiembrie a anului trecut ratingul Romaniei pentru creditele pe termen lung in valuta cu doua trepte, tara noastra iesind in acest fel din categoria statelor cu calificativ "investment grade". Astfel, ratingul acordat Romaniei pentru datoriile pe termen lung în monedă locala a fost revizuit în scadere de la "BBB plus" la "BBB minus", cu perspectiva negativa. Totodata, Fitch a redus si calificativul acordat Romaniei pentru datoriile în valuta pe termen scurt, de la "F3" la "B", si plafonul de tara de la "A minus" la "BBB".

Practic, prin scaderea ratingului Romaniei, o parte din fondurile de investitii nu mai pot face plasamente, fiind nevoite sa-si pastreze sumele de bani in tarile de origine. "A fost de fapt o incercare de protejare a resurselor interne ale tarilor din Uniunea Europeana sau SUA, intr-un moment in care aceste resurse sunt deosebit de importante", considera Cristian Nae. Cu toate acestea insa, vor exista fonduri de investitii si clienti de private banking care vor transfera sume mari catre Romania, fiind stimulati de dobanzile mari platite de banci sau de stat. Reprezentantul Intesa Sanpaolo Bank atrage insa atentia asupra faptului ca, in contextul situatiei internationale dar si a ratingului, aceste sume vor fi plasate in banci pe termene relativ mici, pentru a putea fi retrase in orice moment. "Retragerile precipitate pot avea influente, pe termen scurt, asupra evolutiei cursului", considera Cristian Nae. El gaseste insa si o solutie la eliminarea "varfurilor de crestere": emiterea de catre stat a unor obligatiuni cu durata medie de 3-5 ani, cu scopul de a proteja mai bine cursul.

Evolutia cursului valutar pe piata romaneasca va depinde insa de o serie de factori, printre care se numara piata internationala, situatia macroeconomica prezenta a Romaniei si actiunile noului Guvern si ale Bancii Centrale. Astfel, tendinta de depreciere este sustinuta de climatul international nefavorabil, caracterizat de aversiune la risc si criza de incredere.

"In acest context, tarile emergente in general si cele ale Europei Centrale si de Est in particular, vor avea de suferit. In aceste conditii, presiunile de depreciere se pot mentine, cel putin in prima parte a anului, asupra tuturor monedelor aferente tarilor din regiune", considera Mihail Ion. El mai precizeaza ca exista o serie de factori care pot sustine leul in conditiile unor volume mai reduse ale investitiilor directe, ale remiterilor de la romanii care lucreaza in afara tarii si ale finantarilor contractate de banci si companii din strainatate.

Acestia se refera la rezerva valutara ridicata, care poate fi folosita pentru corectia unor derapaje, de dobanzile inalte platite de lei precum si intrarile de fonduri de la Uniunea Europeana. "De asemenea, Romania ar putea contracta credite de la organisme financiare internationale, sau chiar de pe piata de capital internationala, astfel incat intrarile de valuta pot fi potentate", explica Mihail Ion.

Un rol important in perceptia mediului international asupra Romaniei il vor avea si actiunile ce vor fi intreprinse de noul Guvern. Astfel, o politica fiscala si salariala restrictiva, absorbtia fondurilor europene, investitiile in infrastructura sau mentinerea neschimbata a fiscalitatii pe venituri pot fi factori favorizanti pentru imbunatatirea perceptiei Romaniei pe plan extern.

In plus, "BNR isi propune sa tempereze cresterea preturilor, iar un leu slab actioneaza in sens invers. Cu toate acestea, incercarea de a sustine un leu puternic s-ar face cu pretul unor dobanzi inalte, care pot sa influenteze negativ cresterea economica, si asa afectata de criza globala. In aceste conditii, va fi greu de gasit un compromis intre un leu putrenic si dobanzi mai mici care sa nu impovareze prea mult sectorul privat", spune Mihail Ion.

In acest context, stabilitatea preturilor reprezinta obiectivul fundamental al politicii monetare dar, in acelasi timp se constituie intr-un obiectiv central al politicii economice, alaturi de cresterea economica durabila, ocuparea fortei de munca si sustenabilitatea balantei de plati.

Masuri pentru o politica economica eficienta: