BNR raspunde lui Vosganian: crestere economica, dar cu inflatie scazuta

comenteaza   recomanda   print

Banca Nationala a Romaniei (BNR) este preocupata de cresterea economica, dar vrea una cu o inflatie scazuta, singura care este sustenabila, a spus joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intr-un replica la o declaratie a ministrului economiei, care cerea BNR sa aiba mai mult in vedere cresterea.

"O crestere economica combinata cu inflatie ridicata provoaca distorsiuni si nu avem nevoie de asa ceva. BNR propune crestere economica, dar cu inflatie scazuta, deoarece aceasta crestere este sustenabila", a declarat Isarescu.

Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, declara la inceputul acestei saptamani ca asteapta ca BNR sa se intereseze de cealalta componenta a politicilor economice, adica de cresterea economica, in a doua parte a acestui an.

"Preocuparea BNR este ca avansul produsului intern brut (PIB) sa se faca in conditii de inflatie scazuta. Nu vedem riscuri pentru cresterea economica, problema este inflatia", a adaugat el.

Guvernatorul a mentionat ca, daca rata inflatiei va incepe "sa scada evident", BNR va reduce rata dobanzii.

"Daca vom avea un an agricol bun, vom reduce dobanda cheie, cu prudenta, vedeti cat de importante sunt anticipatiile. In consecinta, deciziile noatre se vor baza pe realitatile macroeconomice", a spus Isarescu, la prezentarea ultimului raport trimestrial asupra inflatiei.

Chiar daca exista prognoze ca avansul economic ar putea depasi 7% in Romania in acest an, prioritatea pentru BNR ramane inflatia, a tinut sa spuna guvernatorul.

Vosganian a spus, tot in aceasta saptamana, ca previziunile indica, pentru primul trimestru al acestui an, o crestere economica de 7%, astfel ca prognoza privind cresterea PIB-ului cu 6,5% pe intregul an nu trebuie schimbata.

"Cresterea trebuie sustinuta de productivitatea muncii, nu de noi accelerari ale cererii, care este deja la un nivel ridicat", a declarat Isarescu.

Presiunile inflationiste au mai scazut

Majorarea dobanzii cheie cu 0,25 puncte procentuale la 9,75% este atat un semnal care transmite ca presiunile inflationiste - desi inca ridicate - s-au mai diminuat , cat si o masura efectiva pentru readucerea inflatiei pe o panta descrescatoare.

"Nu am transmis ideea ca nu avem presiuni mari, pentru ca ele exista in continuare, dar trebuie un dozaj, care sa arate ca amploarea acestora s-a diminuat", a explicat Isarescu.

Isarescu a calificat masura de majorare a dobanzii cheie cu un sfert de punct procentual drept "un dozaj adecvat pentru momentul actual, legat de restabilirea echilibrelor si de stabilitatea financiara, cu componentele sale, printre care reducerea inflatiei".

El a explicat ca, in rol de semnal, majorarea la 9,75% a dobanzii de politica monetara indica in continuare existenta unor presiuni mari asupra inflatiei, dar care s-au mai diminuat raportat la lunile anterioare.

"Presiunile pe cerere sunt in continuare de crestere, nu se vad semne ca cererea ar urma sa se tempereze", a mentionat guvernatorul.

"Exista o asa foame de credit in aceasta tara incat ar trebui sa ne ducem cu dobanzile cine stie unde. Din acest motiv, inasprim politica monetara si ne gandim la economisirea in lei", a adaugat el.

Guvernatorul a argumentat ca, daca se pune intrebarea ce rost are o majorare cu doar 0,25%, "aceeasi intrebare ar trebui sa se puna si in cazul celor 18 masuri ale Fed, care a urcat in repetate randuri dobanda de referinta cu cate 0,25 puncte procentuale".

Inainte de anuntarea deciziei de politica monetara de marti a BNR, cei mai multi analisti financiar-bancari de pe piata romaneasca mizau pe mentinerea dobanzii cheie la 9,5%, in timp ce jucatorii straini asteptau o majorare mai mare, cu cel putin jumatate de punct procentual.

Totusi, pentru ca masurile bancii centrale sa fie eficiente, Consiliul de administratie al BNR mentine propunerea - prezentata in noiembrie 2007 - unui mix de politici economice, care include contrinuarea reformelor structurale, o politica monetara restrictiva si o politica fiscala mai aspra.

Masurile administrative au fost luate atat pentru cresterea eficientei deciziilor de  politica monetara, dar si pentru a aduce politica monetara aproape de tinta anuata cu trei ani in urma de BNR, de a actiona doar prin parghia dobanzii cheie, a explicat guvernatorul.

"Aceste masuri mai au un scop, acela de a ne apropia de politica Bancii Centrale Europene", a mai spus Isarescu.