Public affairs, de la teorie la practica

Stabilirea unui dialog eficient intre mediul politic, mediul de afaceri si comunitate - aceasta este pe scurt definitia conceptului de public affairs, o disciplina relativ tanara in lume, conturata dupa cel de al doilea Razboi Mondial, mai intai in SUA si ulterior in Europa. La noi conceptul este si mai nou. De fapt abia in ultimii cativa ani a inceput sa prinda contur si putini sunt cei care au dobandit o oarecare specializare in acest domeniu. Privind din exterior, deseori se intampla ca practicile de public affairs sa fie asociate cu idei precum "pile", "trafic de influenta" sau o forma de PR. Din interiorul problemei, practicienii din public affairs incearca sa demonstreze ca tot ceea ce ei fac nu este decat o noua profesie cat se poate de legitima.

Ce inseamna public  affairs in Romania?

Cel putin deocamdata nu a ajuns sa insemne ceea ce reprezinta la nivelul Europei Occidentale. "In Romania public  affairs inca reprezinta doar o forma relativ nerafinata de comunicare. Exista despre public affairs un vid de educatie, spaime ca ar putea fi trafic de influenta, discutii nesfarsite despre interesul celor multi versus interesul celor si mai multi. Multe din reglementarile legale autohtone au fost preluate inflexibil si multe norme de aplicare nu sunt adaptate la piata locala", sustine Mircea Tomescu, Managing Director al Pleon Graffiti. Acesta considera ca in Romania, primii pasi catre public  affairs in varianta moderna au fost facuti dupa alegerile din 1996 - atunci era un val de perceptie foarte liberala asupra modului in care politicienii vor sa intre in dialog cu multinationalele si presa.

"Dar, din pacate, si la 12 ani ne tinem cu greu echilibrul. Noi nu avem inca superactivisti publici - asa cum e, de exemplu, Michael Moore in SUA, nu avem miscari publice de sustinere sau opozitie fata de cauze de interes public  si nu exista o transparenta a proiectelor de succes din zona de public affairs, nici macar cand ele au fost o reusita. Cu toate acestea, exista in acest moment o comunitate de profesionisti si consultanti care deruleaza proiecte de public affairs. Aceasta comunitate beneficiaza in mare masura de presiunea pe care o exercita - pentru companii, politicieni si societatea civila - alinierea Romaniei la standardele de membru al UE", crede reprezentanul Pleon Graffiti.

Deoarece este un domeniu fara tradite, modelele de lucru nu sunt validate in timp. Exista doar principii, expertiza de la consultanti europeni si indrazneala specifica unei perioade de pionierat. „Cel mai dificil in Romania este sa determini - in mod transparent - un grup de politicieni sa imbunatateasca un cadru legislativ pentru ca iti accepta argumentele. Nu exista predispozitie pentru o dezbatere transparenta de idei, si asta din multe motive. Interesul public  nu e coagulat in organizatii puternice, nu exista miza publica pentru politicieni in a se ralia unei cauze si e foarte complicat de inteles pentru ei de ce ar imbunatati circumstantele unei anumite industrii (cu exceptia cazurilor cand constituie un fenomen social, implica sindicate etc)", crede Mircea Tomescu.

Spre deosebire de ce se intampla la noi, in Europa, politicienii par sa inteleaga mult mai bine impactul si responsabilitatea pe care o companie privata le are in viata comunitatii. „In consecinta, iau in serios fiecare solicitare, asculta opiniile pro si contra si incearca sa imbunatateasca spatiul in care companiile se pot dezvolta. De multe ori, media e doar spectator la acest proces, cu rolul de caine de paza al viitorului comunitatii", explica Mircea Tomescu.

Chiar daca deocamdata suntem intr-un stadiu incipient, numarul proiectelor de public  affairs este totusi in crestere, iar unghiurile de abordare se diversifica. "Daca acum cativa ani, lobby-ul «one-to-one» era principala solicitare, acum paleta de solicitari cuprinde o gama mai larga, de la strategii si analize la monitorizari despre «probleme fierbinti» sau comunicare de criza si construirea unui pol de influenta. Criza actuala nu face decat sa creasca numarul de solicitari de suport catre agentiile de consultanta in public  affairs", explica Mircea Tomescu.

Pentru a se ajunge la practici de lobby profesionist si in Romania, reprezentantul Pleon Graffiti crede ca sunt necesare cel putin trei elemente. In primul rand, este nevoie de un cadru legislativ coerent, care sa reglementeze clar profesia - atat in ariile de actiune cat si in zona etica pentru ca practicienii din public  affairs sa nu fie confundati cu oameni in costume negre care cara geamantane cu bani.

In al doilea rand este necesara implicarea constanta  in procesele de public  affairs a expertilor internationali cu experienta - alaturi de cei locali in domenii de pionierat in Romania, mai ales daca alte tari - cu restrictii similare - au trecut deja prin acel proces. In al treilea rand este nevoie de mult mai multa transparenta cu privire la modul in care companiile, politicienii si societatea civila creeaza «coalitii de interese» pentru a stabili un pol de influenta.

Iar pentru a fi un bun lobbyist Mircea Tomescu crede ca educatia, aptitudinile de comunicare si conexiunile la factori de decizie sau poli de influenta sunt indispensabile. Toate acestea se construiesc in timp, impreuna cu credibilitatea. Insa vital este sa nu se minta. „E imposibil ca, la acest nivel, greseala sa nu fie descoperita - mai devreme sau mai tarziu. Poti la un moment dat chiar sa faci „sa treaca" un proiect, dar cu pretul carierei de consultant pe care ai construit-o vreme de 10-15 ani", crede Mircea Tomescu.

Public affairs si PR, doua fatete ale reputatiei unei companii

Intre cele doua concepte exista similitudini, multe dintre ele bazate pe faptul ca ambele se folosesc de aceleasi instrumente. Astfel, daca PR-ul se ocupa de medierea dialogului dintre companii si mediul extern, in public  affairs accentul cade pe stabilirea unui dialog intre mediul de afaceri si factorii de decizie la nivel politic si al comunitatii.

"De exemplu si in public affairs vorbim de media relations, dar acestea nu ocupa un loc preponderent in activitatea de zi cu zi. De asemenea, si specialistul in PR si cel in PA isi consiliaza clientii in legatura cu modul in care trebuie sa interactioneze cu factorii de decizie, cu presa, sau cu alte publicuri relevante, sa ofere interviuri si sa participe la dezbateri. In ambele cazuri vorbim de comunicare de criza, dar la nivele diferite. Mai exact, cele doua discipline sunt concepte diferite, care prezinta insa anumite similitudini, fiind mai degraba complementare, si in nici un caz in competitie", este de parere Tomescu.

"Companiile care aleg sa le acorde o atentie egala nu au decat de castigat, intr-un mediu instabil precum cel din Romania, cu atat mai mult cu cat ambele discipline trebuie luate in considerare pe termen lung, nu ca si actiuni punctuale. Este vital sa monitorizezi in permanenta factorii externi care iti pot influenta activitatea si sa actionezi din timp, nu sa astepti cand poate este prea tarziu si nu mai ai ce repara. Reputatia unei companii puternice depinde de cat de bine a administrat simultan atat zona de relatii public e cat si cea de public affairs", explica Mircea Tomescu. 

Public affairs in Europa

Peter Lochbihler - Business Director al Diviziei de Public affairs din Pleon Brussels

Ca profesie, practicile de public affairs au fost reglementate in Statele Unite gratie unei  indelungate traditii de lobbying si a inceput sa se cristalizeze ca activitate in Europa ceva mai tarziu. Ca parte a domeniului comunicarii, reprezinta un proces permanent ce implica folosirea unei game largi de instrumente, de la monitorizare politica la managementul evenimentelor sau relatiile cu presa.

Lobbying-ul - inteles drept elementul de contact direct cu mediul politic - se afla in centrul activitatii de PA, insa nu este decat un element intre multe altele. Deseori aceasta profesie a fost privita cu scepticism si a fost acuzata de interferente obscure fata de cei cu putere de decizie din mediul politic insa treptat s-a transformat intr-o profesie respectata.

In ziua de azi, din ce in ce mai multe companii, ONG-uri si asociatii apeleaza la serviciile unor agentii de public  affairs. In acest domeniu, consultantii debutanti incep prin producerea de buletine de monitorizare politica pentru a-si dezvolta abilitatile analitice, iar consultantii cu mai multa experienta sunt indeosebi apreciati pentru abilitatea de a dezvolta strategii, de a deschide usi si de a facilita comunicarea cu persoane importante cu rol de decizie.

Multe dintre instrumentele folosite sunt identice cu cele folosite in activitatile de comunicare corporatista. Este posibil ca practicile de public affairs sa fie mai greu de evaluat decat relatiile media clasice sau activitatile de PR. Insa in vremuri de restriste clientii nu si-ar irosi bugetele ca sa angajeze specialisti in public affairs daca acestia nu ar aduce un plus de valoare.