Petrolul, intre teoria fundamentala si cea speculativa

comenteaza   recomanda   print

La inceputul lunii iulie, pretul petrolului a depasit nivelul de 147 dolari pe baril, ceea ce inseamna o crestere de peste 53% in sase luni. Spre comparatie, in 2007, petrolul s-a scumpit cu aproape 58%, reprezentand cea mai mare crestere anuala a preturilor din acest deceniu.

Unii analisti considera ca ascensiunea preturilor este sustinuta de cererea mondiala, mai mare decat oferta cu aproximativ doua milioane de barili de petrol pe zi, accentuata de cererea in plina crestere venita din tarile in curs de dezvoltare industriala.

„Preturile curente sunt determinate de fundamentele cererii si ofertei. Pietele de marfuri nu se comporta in maniera unui balon speculativ [..] insa eliminarea speculatorilor ar degrada mecanismul de formare a pretului", arata un raport recent emis de Goldman Sachs. Analistii companiei estimau in mai ca pretul petrolului va creste pana la 150 - 200 dolari pe baril in urmatoarele 6 - 24 luni.

Thomas Boone Pickens Jr., administratorul fondului de investitii BP Capital, estima, la sfarsitul lunii aprilie, ca pretul petrolului va atinge 150 de dolari pe baril pana la sfarsitul anului, pe fondul scaderii ofertei globale.

Analistii germani estimau, la inceputul anului, ca pretul barilului va creste la 150 de dolari de abia in urmatorii cinci ani, din cauza reducerii accentuate a stocurilor mondiale de petrol.

„Exista 85 de milioane de barili produsi zilnic la nivel global. Pana la sfarsitul celui de-al treilea trimestru al acestui an, cererea va ajunge probabil la 87 de milioane. 85 nu vor acoperi 87", spune Pickens Jr. .

Membrii Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sustin insa ca preturile ridicate ale titeiului se datoreaza tranzactiilor speculative. Presedintele cartelului, Chakib Khelil, declara in iunie ca daca nu ar exista bula speculativa prezenta pe piata petroliera, corelata cu deprecierea dolarului si tensiunile geopolitice, petrolul ar trebui sa se tranzactioneze la aproximativ 70 dolari pe baril.

Michael Masters, administratorul fondului de investitii Masters Capital Management, apreciaza ca pretul petrolului ar cobori pana la valori de 65-75 dolari pe baril daca tranzactiile speculative ar fi limitate.

Evolutia pretului petrolului in primele sase luni ale anului

O influenta majora asupra preturilor din primele sase luni ale anului a fost exercitata de instabilitatea monedei americane, care s-a depreciat pana la sfarsitul lunii iunie, in medie, cu 8% fata de cotatia de inceput de an.

Politica OPEC a fost de a mentine neschimbata productia de petrol a statelor membre in primele luni, chiar daca o crestere ar fi dus la o temperare a preturilor de tranzactionare. Reprezentantii cartelului sustineau, la vremea respectiva, si inca isi mentin parerea ca pietele mondiale dispun de resurse suficiente de titei.

Petrolul s-a tranzactionat, la inceputul anului, la aproximativ 100 dolari pe baril, din cauza majorarii cererii, pe fondul temperaturilor scazute din SUA, dupa care s-a ieftinit pana la aproape 87 dolari pe baril, in contextul temerilor legate de o posibila recesiune economica a Statelor Unite, ce ar fi putut slabi cererea de petrol a celui mai mare consumator din lume.

In februarie, petrolul a revenit la cotatii ridicate, pe fondul reaparitiei ingrijorarilor legate de nivelul productiei de titei si a incheiat luna la cotatii de peste 101 dolari pe baril.

Pretul petrolului a depasit, in prima saptamana din martie, pretul de 105 dolari pe baril, in contextul scaderii rezervelor americane de titei, dupa care s-a scumpit pana la 111 dolari pe baril, pe fondul deprecierii dolarului la un minim istoric fata de euro. Pretul a coborat sub 107 dolari pe baril la sfarsitul lunii.

Desi petrolul s-a ieftinit la inceputul lunii aprilie pana la 101 dolari pe baril, din cauza nelinistilor provocate de reducerea ritmului de crestere a economiei mondiale, la mijlocul lunii pretul a urcat pana la 115 dolari pe baril, sub presiunea factorilor conjuncturali precum scaderea stocurilor americane de titei, deprecierea dolarului si sabotajele asupra instalatiilor petroliere din Nigeria.

Pragul de 120 dolari pe baril a fost depasit la sfarsitul lunii, dupa ce oficialii OPEC au hotarat sa nu mareasca productia. Agentia Internationala pentru Energie (AIE) avertiza atunci ca preturile mari la petrol pot provoca o recesiune economica mondiala.

In mai, titeiul a atins un nou record, de 127 dolari pe baril, ca urmare a temerilor privitoare la insuficienta rezervelor de petrol, raportata la cererea puternica de pe piata chineza. Raportul lunar al OPEC demonstra ca preturile record la petrol incetinesc ritmul de crestere a cererii, sustinand ca cererea mondiala de petrol din 2008 se va reduce la 1,16 milioane de barili pe zi, cu 40.000 barili pe zi mai putin fata de estimarile initiale.

Investitorii s-au grabit sa cumpere petrol si alte marfuri, in incercarea de a se apara de o depreciere a dolarului si de inflatie, ceea ce a condus la scumpirea petrolului pana la un nivel record de 135 dolari pe baril, in mai.

La mijlocul lunii iunie, petrolul s-a apropiat de pragul de 140 dolari pe baril, pe care l-a depasit la inceputul lui iulie, cand s-a scumpit pana la un nivel record de 143,67 dolari pe baril, in contextul temerilor legate de o eventuala oprire a productiei in Orientul mijlociu, din cauza unui conflict armat intre Israel si Iran. Productia Iranului, cel de-al doilea producator mondial de titei, nu ar putea fi inlocuita, spun oficialii OPEC.

„Preturile vor fi in aceasta vara intre 150 si 170 dolari pe baril, dupa care spre sfarsitul anului s-ar putea reduce", a declarat recent presedintele OPEC, Chakib Khelil.

Daca OPEC mizeaza pe o reducere a pretului petrolului, parerea nu este impartita si de gigantul rus, Gazprom, oficialii mizand pe o explozie a pretului unui baril de petrol pana la 250 de dolari.

Raportul dintre cei ce mizeaza pe o temperare a pretului si cei ce se asteapta la noi cresteri se va echilibra, intr-un mod resimtit direct de consumatorul final, in functie de cerere, oferta si speculatori.