Elvetia: Neutralitatea statului poate accentua efectele crizei economice

Elvetia, un stat european izolat, cu o economie orientata spre sectorul financiar si cu un turism dezvoltat in jurul sporturilor de iarna, isi pierde statutul privilegiat de bastion monetar pe masura ce creditele se evapora la nivel mondial, informeaza Herald Tribune.

Nelinistea care a cuprins Islanda, a carei economii ar putea scadea cu aproximativ 10% anul viitor, potrivit unei analize a Fondului Monetar International (FMI), constituie un model pentru ce ar putea sa se intample si in statul neutru. Desi are o situatie mult mai buna, statutul Elvetiei de custode al bogatiei lumii este amenintat de schimbarile mondiale pe care nu le poate controla.

„Elvetia nu este imuna la evolutia pietei mondiale si cu atat mai putin la criza economica. Modelul elvetian de izolare nu este un avantaj in contextul actual", a declarat Michael Baer, stranepotul fondatorului celei mai mari companii independente de administrare a finantelor din tara, Julius Baer.

Desi indicele de piata al Elvetiei a depasit indicele compozit Nasdaq anul acesta, a pierdut totusi 31% din valoare. Cea mai importanta banca elvetiana, USB, a suferit pierderi masive, fortand guvernul si banca centrala sa ii acorde un ajutor de 59 miliarde dolari.

Economia Elvetiei va scadea cu 0,2% anul viitor, dupa ce a inregistrat o crestere de 1,9% in 2008, potrivit predictiilor din noiembrie ale oficialilor Organizatiei pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE).

USB si Credit Suisse, primele doua institutii financiare ca marime din Elvetia, ale caror balante de plati combinate depasesc de sapte ori intregul produs intern brut (PIB) al tarii, si care erau odata un semn al puterii economice elvetiene, sunt acum serios afectate de recesiunea globala.

Pretul actiunilor USB a scazut cu 67% anul acesta, iar dupa raportarea unei pierderi de 1,1 miliarde dolari in trimestrul trei, Credit Suisse a refuzat sa ceara un sprijin guvernamental, optand in schimb pentru atragerea de capital strain de la investitori precum Qatar Holding si Koor Industries, din Tel Aviv. Decizia conducerii Credit Suisse a accentuat temerile privind transferul controlului bancilor elvetiene catre institutii din afara tarii.

O serie de investigatii derulate in Statele Unite ar putea constitui cea mai mare amenintare pentru discretia ce a caracterizat sistemul bancar elvetian. Un fost angajat al USB, Bradley Birkenfeld, a recunoscut in iunie ca a ajutat clienti americani sa ascunda 20 miliarde dolari si sa evite plata taxelor.

Pe 6 noiembrie, un juriu din statul american Florida a condamnat la inchisoare un director de la aceeasi banca, Raoul Weil, pentru ca sprijinise 20.000 de clienti americani sa ascunda milioane de dolari de autoritatile fiscale americane.

Francul elvetian, cotat 1,0375 dolari la data de 17 martie, cea mai ridicata valoare inregistrata din 1974, a scazut pana la 0,8237 dolari in acest an, fara semne de redresare pe parcursul anului viitor, potrivit unei analize facute de agentia Bloomberg.

Pe masura ce presiunile externe se acumuleaza, statul are de ales intre doua variante, fie sa se izoleze si mai mult, fie sa isi creasca implicarea la nivel global prin aderarea la Uniunea Europeana (UE).

"Nu ne putem permite sa mai ramanem pentru mult timp in afara UE. Dificultatile intampinate de banci nu ar fi atat de mari daca Elvetia ar avea sprijinul uniunii", a declarat social-democratul Hans-Jurg Fehr, fostul lider al celui de-al doilea partid politic al statului.

Incasarile provenite din exporturi reprezinta mai mult de jumatate din PIB-ul Elvetiei, iar exporturile destinate UE au o pondere de 60% din total. O serie de acorduri a aliniat statul neutru la regulile pe baza carora isi desfasoara activitatile comerciale Uniunea, insa Elvetia nu are dreptul de a participa la elaborarea acestor regulamente.

Urmatorul pas pe care Elvetia il va face va fi deschiderea de pe 12 decembrie a frontierelor catre cetatenii din 24 de natiuni europene in cadrul zonei Schengen, ceea ce o va apropia si mai mult de UE. Cu toate acestea, in cadrul ultimului sondaj referitor la aderarea la Uniunea Europeana, desfasurat in anul 2005, 54% dintre elvetieni s-au pronuntat impotriva, 37% pentru si 9% erau indecisi.

La nivelul Uniunii Europene, printre institutiile financiare care intampina dificultati si au fost obligate sa solicite sprijinul guvernelor se numara  ING, care a primit din partea statului olandez 10 miliarde euro, banca ABN Amro, ce urmeaza a fi scoasa la vanzare, precum si Fortis, care a vandut catre guvernele Belgiei, Olandei si Luxemburgului o parte din activele filialelor nationale pentru suma de 11,2 miliarde euro.

Comisia Europeana lucreaza la intocmirea unui plan menit sa combata efectele recesiunii. Suma pusa la dispozitie in acest scop se ridica la 200 miliarde euro, insa discutiile pe aceasta tema au nascut tensiuni in randul ministrilor de finante ai statelor membre.

De asemenea, economia Chinei, care a avut mult timp cea mai rapida dezvoltare dintre pietele majore, si-ar putea reduce ritmul la 5,5% in trimestrul al patrulea al anului in curs, dupa o crestere de aproape 12% in 2007. Beijing a aprobat de curand cel mai mare pachet de stimulare economica din istoria tarii: 586 miliarde dolari pentru reabilitarea industriilor care dau semne de instabilitate, precum cea a otelului, a cimentului si de constructii.