AOAR vrea schimbari in Constitutie si in reglementarile fiscale

comenteaza   recomanda   print

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) va discuta cu partidele politice modificarea Constitutiei Romaniei in privinta reglementarii proprietatii, dar si modificarea anumitor reglementari fiscale pentru perioada 2009-2013, a declarat presedintele AOAR, Florin Pogonaru.

"Incepem din aceasta dupa-amiaza campania de intilniri cu principalele partide politice din Romania. La aceste discutii vor participa si specialisti in domeniul cercetarii economice, precum reprezentantii Comisiei Nationale de Prognoza", a adaugat Pogonaru.

Printre propunerile de modificare a Constitutiei se numara eliminarea disfunctionalitatilor legate de autoritatile publice si autoritatea judecatoreasca, a potentialului conflictual in relatia presedinte - prim-ministru, dar si reformularea articolului 44 din legea fundamentala referitor la dreptul de proprietate privata.

"Cauza de utilitate publica trebuie redefinita si limitata la serviciile publice neprivatizate si neprivatizabile", subliniaza reprezentantii AOAR.

Potrivit lui Pogonaru, este necesara o reglementare mai exacta a termenului de proprietate, care in legislatia romaneasca este "confuza sau chiar inexistenta in unele situatii".

Reprezentantii AOAR sustin, de asemenea, separarea executivului de legislativ si considera ca este o anomalie ca unii ministri sa fie si parlamentari.

AOAR a identificat zece prioritati de modificare a reglementarilor in domeniul fiscal, printre acestea numarandu-se elaborarea bugetului multianual, reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administratiei centrale si locale prin proceduri care sa permita infomatizarea activitatii si reducerea la nivelul minim necesar a relatiei intre contribuabil si functionarul fiscal.

Pe de alta parte, reprezentantii mediului de afaceri din Romania cer revederea codului fiscal, in sensul eliminarii exprimarilor inutile care pot genera confunzii, dar si publicarea registrului fiscal, care sa contina atat impozitele de natura fiscala cat si impozitele parafiscale (toate taxele si tarifele).

Impozit „exceptional" pe petrol

AOAR propune si introducerea unor impozite pe profiturile exceptionale, realizate in special in industria extractiva, in conditiile in care redeventele platite statului roman in acest sector sunt foarte reduse.

Reprezentantii asociatiei au dat exemplul Italiei, care a introdus recent acest tip de impozit, si au explicat ca, la nivelul Uniunii Europene, nu exista restrictii in introducerea de catre state a acestui tip de taxare.

"Aceste companii, care obtin profituri exceptionale, sunt practic castigatori la loterie. Petrom beneficiaza de o crestere a preturilor de trei sau patru ori fata de momentul privatizarii fara a creste extractia si fara investitii substantiale", a spus Pogonaru.

El a completat ca mediul de afaceri este principalul sustinator al unei asemenea taxari, deoarece "nu poti proteja altfel categoriile defavorizate".

Impozitul pe profitul exceptional nu are legatura cu clauzele contractuale pentru privatizarea Petrom, a adaugat presedintele AOAR.

Reprezentantii AOAR subliniaza, in sustinerea acestui impozit, nivelul scazut al redeventelor pe care companiile care folosesc resursele eneregenerabile din Romania le platesc statului roman.

"Nivelul acestor redevente este in Romania de sub 1% din PIB, in timp ce in Bulgaria el ajunge la 4% din PIB", a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.

Preponderent, redeventele platite pentru industria extractiva vizeaza exploatarea resurselor de petrol, au explicat reprezentantii AOAR.

Potrivit datelor Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Petrom a platit anul trecut redevente in valoare de 283 milioane lei, reprezentand 5,7% din productia de titei a companiei, si redevente de 242 milioane lei reprezentand 9% din productia medie de gaz.

Luna trecuta, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, calificase contractul de privatizare a Petrom "un gest iresponsabil" din partea autoritatilor romane care l-au semnat, deoarece a concentrat toate resursele sectorului in mainile unei companii, iar redeventele platite statului pentru acestea sunt prea mici.

Dezbaterea despre salariul minim este "complet artificiala"

Dezbaterea despre majorarea salariului minim este "complet artificiala" si trebuie, in acest sens, distruse legaturile intre salariul minim si grilele pentru sporuri si ajutoare sociale, sustine AOAR.

"Nu poate nimeni sa spuna cine va beneficia de aceasta majorare a salariului minim, care este o notiune fara legatura cu protectia sociala", a adaugat Pogonaru.

El a explicat ca este greu de determinat numarul angajatilor care primesc salariul minim pe economie, in conditiile in care se practica plata la negru.

"Discutia nu este de fapt despre salariul minim, ci despre cum pot creste salariul altor indivizi decat cei cu salariul minim, fara nici un merit", a mai spus Pogonaru.

Reprezentantii AOAR considera, de asemenea, o "anomalie" contractele la nivel de ramura.

"Pana si reprezentantii sindicatelor au facut diferenta intre salariul minim si cosul minim. In plan legal, avem pe de o parte salariul minim, iar de alta parte ajutoarele sociale, care se calculeaza in functie de venitul pe familie. Sistemul nu are coerenta, se combina practic doua sisteme fiscale", a mentionat vicepresedintele AOAR, Costantin Bostina.

Executivul este intr-o disputa legata de salariul lunar minim cu sindicatele, care cer majorarea lui cel putin pana la 540 lei, de la nivelul actual, de 500 lei. Guvernul, care se angajase la sfarsitul anului trecut sa il majoreze de la 1 iulie, daca evolutiile economice ar fi permis acest lucru, refuza in prezent sa mai acorde mariri, motivand ca inflatia a ajuns la un nivel prea ridicat.

Se solicita stimularea implicarii sectorului privat in serviciile sociale

AOAR mai solicita stimularea implicarii sectorului privat in furnizarea de servicii in domenii sociale precum invatamantul, sanatatea sau furnizarea agentului termic, a spus secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.

Stimulentele se pot traduce, spre exemplu, prin reducerea contributiei pentru asigurarile sociale de stat, potrivit reprezentantilor oamenilor de afaceri. "Astfel, o parte din serviciile pe care le asigura in prezent statul ar putea fi preluate de sectorul privat", a declarat secretarul general al AOAR, citat de NewsIn.

La randul sau, directorul general al Confederatiei Patronale a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC), Adrian Izvoranu, sustine ca sectorul privat este foarte interesat de implicarea in serviciile sociale.

"In Uniunea Europeana aceasta <<economie sociala>> este subventionata partial de stat, care stimuleaza astfel implicarea patronatelor in invatamant sau sanatate si asigura totodata un nivel ridicat al serviciilor specifice", a declarat Izvoranu.