Criza, un accelerator de procese

comenteaza   recomanda   print

In perioadele de avant economic asistam la o crestere naturala a cifrelor de afaceri si a profiturilor. In schimb, procesele de reorganizare si restructurare sunt de cele mai multe ori amanate. Criza, dincolo de evidenta reducere a bugetelor si a profitului, creeaza, tocmai prin aceasta, necesitatea unei ample reevaluari a costurilor si a prioritatilor. Prefaceri care trenau sau erau chiar puse in stand-by intra intr-un proces accelerat de reevaluare.

De exemplu, competitia dintre foma printata si cea digitala a informatiei are deja o lunga istorie. Tiparul comporta costuri mari, iar avantajul lui tine mai mult de obisnuinta. Ziarele si revistele le pipai, le mirosi, iti confera o anumita liniste a unui adanc inradacinat tabiet. In plus, printul reprezinta un simbol al culturii. Forma electronica iti asigura, in schimb, accesul rapid, navigarea comoda si cautarea inteligenta a informatiei. Despre impactul ecologic cred ca numai este cazul sa vorbim. Datorita avantajelor pe care le prezinta informatia electronica, majoritatea publicatiilor care se respecta au deja de ani de zile si o versiune electronica. Prea putine au renuntat insa la versiunea tiparita. Chiar publicatii prestigioase precum The New York Times se confrunta deja, de mai multi ani, cu o inerenta tensiune intre investitori si editori asupra acestui subiect. Tiparul reprezinta un cost inutil - spun unii, indispensabil - clameaza ceilalti.

Odata cu venirea crizei, costurile incep sa atarne mereu mai greu in balanta. Si asistam nu doar la o criza de lichiditate, ci si la una de timp, caci timpul inseamna bani, nu-i asa? In aceste conditii, mereu mai multe publicatii renunta la versiunea tiparita. Evident, primele care fac acest pas sunt cele economice, al caror public este mult mai dispus sa ia in considerare avantajele informatiei digitale si sa se desparta de vechile hobby-uri. Aceasta schimbare ii obliga insa si pe cei care inca ezitau sau se impotriveau acestei treceri sa se conformeze noii situatii. Asistam, in consecinta, la un gen de reeducare fortata care e de natura sa conduca la un proces in avalansa care va accelera, fara indoiala, lucrurile.

Pornind de la o criza financiara, procesul ne conduce insa la generalizarea unui schimb mult mai rapid si mai eficient al informatiei. Si tocmai in acest punct procesul in discutie se intersecteaza cu o alta consecinta a prezentei crize. Nevoia imperioasa de intensificare a comunicarii. Pentru ca depasirea crizei de catre orice agent economic depinde in mod esential de modul in care este capabil sa comunice cu publicurile sale. La fel cum alegerile prezidentiale americane de anul trecut au fost practic castigate, pentru prima data, pe net, asa cum bine s-a spus, la fel acum lupta cu aceasta criza va fi castigata de cei care vor stii sa comunice prompt si eficient. Prin aceasta inteleg faptul ca in general nu vor mai fi disponibile fondurile necesare unor ample campanii de publicitate, dar, in acelasi timp, cei care nu vor gasi resursele necesare unei intense comunicari isi vor asuma riscuri majore.

Aceasta criza fiind, in primul rand, o criza de incredere, principalul mijloc de depasire a ei consta in apararea si consolidarea credibilitatii fata de toti partenerii - clienti, angajati, parteneri de afaceri si, nu in ultimul rand, fata de societate, pentru ca parteneriatul social, chiar daca multi vor fi tentati sa-l ignore in goana dupa economii, va juca un rol mai important ca oricand.